Provincialii - Strada Pustie

I.

am scris că te iubesc pe o sticlă aburindă,

ești ca un cerc închis ce vrea să mă cuprindă

și aștept cu întreaga răsuflare să dispară tot ce am scris...

iubirea-i sfânta întamplare ce nu va cere compromis!

Refren:

Ea nici nu vrea, Ea nici nu știe, că am în cap gânduri..

O Mie!

N-aș vrea să fiu o simpă fantezie pe strada ei frumoasă, dar pustie...

II.

din tot ce-a mai rămas - o poză si trei rânduri

tu le-ai scris cu ruj rosu închis pe oglindă,

promiți că nu vei reveni la ușa care ieri s-a închis...

Rămâne tăcerea... care mai doare, dar n-are nimic de zis!